martedì 30 settembre 2008

Timp di vendeme

ancje par Line e Toni.

Chest an in classe seconde Line e Toni a scuvierzaran i imprescj che si doprin par lavorâ.

Par vendemâ a doprin lis fuarpis e il zei...

A vendemin ue blancje e ue nere...

E po dopo nissun che al bevi il vin!

(O ai fat cheste imagjine cuntun program di presentazion.)

Congrès de Societât Filologjiche Furlane

A Codroip ai 5 di Otubar
http://www.comune.codroipo.ud.it/opencms/export/sites/default/xmlcontent/widgetdemo/downloads/filologica_friulana.pdf

martedì 23 settembre 2008

Life is now

O ai sintût Moni Ovadia fâ un coment su “Life is now”. O ai condividût la sô idee sul fat che se cheste frase e je vere, alore o podìn incuinâ… Tant…
Jo o pensi che la frase e sarès tant plui juste se zirade “Now is life”:

Tierce pontade (saltant la seconde)
Di une altre robe si à bisugne par jessi vîfs: jessi cumò.

Cuarte pontade
Cjalait i vuestris pensîrs a a viodarês che spes a stan intal passât o intal doman.
… alore Buddha al disè “Cuant che a stais tirant dentri il flât, veis di jessi consapevui che a stais tirant dentri il flât. Cuant che lu butais fûr veis di jessi consapevui che lu stais butant fûr.” (di Istruzioni di volo per aquile e polli di Anthony DE MELLO)

Prime pontade

Cheste e je une domande fondamentâl: cemût fâ par finîle di vivi mecanichementri? Al è un esercizi che al pues judânus… Pensait a un fat pene sucedût. Alc che al è sucedût îr, o inte setemane passade. Al pues lâ ben visâsi ancje un moment no biel. Cjalait cemût che a reagjîs ai ricuarts, ce sensazions che a sintîs, ce convinzions e ategjaments che a vês viers chest episodi.
(di Istruzioni di volo...)

mercoledì 17 settembre 2008

... savê...

Intal ultin o soi lât là dai artesans, convint di no savê nuie des tantis e bielis robis che a san chescj.
E no ai falât par nuie, parcè che a savevin robis che jo propite no savevi, cussì che o podevi considerâju, almancul par chest, plui savints di me. Purtrop però, o Ateniês, ancje i brâfs artesans, mi è parût che a colassin intal stes fal dai poetis, parcè che ognidun tra chescj, pal fat di jessi paron di une art, si ritignive verementri savint; e cheste stupidagjine e fluscave la sapience che a vevin.
(gjavât de "Apologia di Socrate" di Platone)

tigni cont la moto

La finalitât reâl dal metodi sientific e je chê di viodi che la nature no ti vedi fat crodi di savê chel che no tu sâs.
Nol esist nancje un mecanic, sienziât o tecnic che nol sedi stât sogjet a cheste ilusion cussì che al stâ in vuardie par istint.
Al è par chest che i tratâts sientifics e lis istruzions mecanichis a samein cussì stufadiçs e tichignôs.
Ae prime deduzion false sul motôr si reste blocâts cence fal.
(gjavât di "Lo Zen e l'arte della manutenzione della motocicletta" di R.M.Pirsig).

martedì 16 settembre 2008

Esperiencis


E je une straorderarie esperience di pâs il Sermig nassût a Torin intal 1964 cuant che un arsenâl di vuere al è deventât un centri par fâ il ben no dome a Torin. In tantis bandis dal mont (in 86 stâts) cui soi progjets di disvilup, il Sermig al jude tante int a cjatâ une strade, a tornâ su la buine strade, a fâ servizi par chei altris. L'Arsenâl al è simpri viert par ducj chei che a àn bisugne cence cjalâ di dulà che a vegnin, se a àn un passât di cambiâ, o di ce religjon che a son.

sabato 13 settembre 2008

cui sì e cui no

O soi in vene di polemiche...
Parcè che a son chei che a son intal forest di plui di une gjenerazion e a fevelin ancjemò furlan, magari cuntun acent dal Canadà.
A son i forescj che a vegnin chi e a fasin fâ furlan ai fruts, lu imparin ancje l^or (l'acent sul o vuê no mi ven) e lu fevelin ancje benut.
A son i meridionâi che si inzegnin avonde e a àn propite gust di imparâ.
e dopo a son i furlans dal Free-ûl. E a son chei che i l^or fruts no àn nancje di sint^ilu il furlan che si contaminin!
Lu sai, o soi un fregul rabiose!

mercoledì 10 settembre 2008

Bon, ce si aie di fâ?

sondaç

Cors di furlan

Stefania Garlatti-Costa e Roberta Melchior a son lis autoris di un libri par students adults: "Lenghe cors di furlan" che si pues cjatâ al Consorzi Universitari. No pues mostrâus nuie parcè che no si pues riprodusi, ma us met un lavôr che o ai fat jo a scuele e che al è ancje chi.
Passâ de forme declarative a chê interogative al è dificil par cui che nol è di marilenghe. E ancje la forme negative

Doprant il verp jessi

jo o soi-----------soio?----------jo no soi
tu tu sês ---------sêstu?-------- tu no tu sês
lui al è----------- isal? ----------lui nol è
jê e je ----------- ise?----------- jê no je
nô o sin----------sino? --------- nô no sin
voaltris o sês ---- sêso?--------- vualtris no sês
lôr a son ---------sono? -------- lôr no son

Esempli: Sêstu fie di Clare? No, no soi fie di Clare. O soi fie di Marie.

Il Clil

Cummins al dîs che lis competencis linguistichis a son unitariis: lis parts in superficie dal iceberg che al rapresente lis competencisi visibilis intes diviersis lenghis, a lavorin dentri di une persone tant che un sisteme operatîf centrâl. Sot de superficie lis diviersis lenghis no funzionin in maniere separade.
La metodologjie Clil e svilupe un imparâ unitari e si dopre par un aprendiment integrât.

martedì 9 settembre 2008

Pirule: gramatiche universâl


Lis lenghis a son diferentis par peraulis e formis, ma a condividin dutis struturis internis e operazions sintatichis. Ven a stâi a esist une "gramatiche universâl" teorizade di Noam Chomsky mieç secul fa.

domenica 7 settembre 2008

pirulis 2

Franc Fari al fevele dal "fenomeno del contagio" e lu definìs tant che istint sociâl uman. La imitazion di un moviment de bocje al è tipic di un frut piçul che al copie un adult, ma al pues sucedi ancje tra grancj. Cussì al samee che cui che al scolte al ripeti dentri di se i moviments che al fâs cui che al fevele.

giovedì 4 settembre 2008

PIRULIS

Se nol è un libri, propite mi romp lei une pagjine interie che e sedi par talian o ancje par furlan. O crôt che a sedin miôr lis pirulis!

E duncje la pirule:

Al dîs Franc Fari (neurolinguist de Universitât di Udin) che fin a sîs mês di etât i fruts a rivin a discriminâ i sunôrs di dutis lis lenghis umanis.
Dopo cheste capacitât e cale fin a 12 mês.
A un an i fruts a rivin a discriminâ dome i sunôrs de lenghe che e scoltin ator di lôr (voltât miôr che o ai podût) - "Neuropedagogia delle lingue - come insegnare le lingue ai bambini" di Franco Fabbro.

Bant regjonâl

Visâsi di fâ la domande:

Lingue e culture delle minoranze storiche

Destinatari: scuole dell'infanzia, scuole primarie e secondarie di primo grado

Scadenza: 19 settembre 2008

martedì 2 settembre 2008

Scuele furlane

No sai parcè che chestis gnovis dirigjentis che a rivin di altris ordins di scuelis, cuant che a rivin chi di nô si compuartin tant che la int no fasès nuie di nuie e a stas a cjantâ e a balâ dut al dì. Po dopo si morentin subite e intal ultin a fasin i compliments parcè che chi si lavore verementri! Ma intant... si subissin compuartaments che a dan un fregul di fastidi. Prove tu a cjantâ e balâ cuant che denant di te a son 40 voi... magari cun cualchidun che al varès bisugne di un jutori di plui, ma che no lu à e cun dutis lis problematichis che si puartin di cjase: fameis che a van in fas, malatiis, fradis che a rompin... E je vere che cualchidun al ven sù cence nissun probleme e li tu puedis magari par un moment molâ la tension, ma no si sa mai nancje li!

Fortune che no vin fevelât di grumai!

lunedì 1 settembre 2008

Doman

...prin colegjo dai docents in chel di Codroip.
Gnove dirigjente...
Chê che e je pene lade vie (Emilia Lisbo Parrella - buine pension!) e jere in amicizie cun pre Toni Beline e duncje... dut ben pal furlan.
Sperìn ben par chest an. Doman o savarai a dîus lis novitâts.

Terre di mezzo

No sai parcè che cheste iniziative no je par furlan, ma us a le segnali distès: http://www.terredimezzo.fvg.it